STRĂINII, DE VICTOR PONTA: Totul a început cu o greșeală aparent nevinovată din vara lui 2012. Cum s-a ajuns la „cozile umilinței” din noiembrie 2014

Subestimarea importanței pe care o are diaspora l-a costat pe Victor Ponta președinția României. La șase luni de la momentul în care s-a văzut pus în fața acestei concluzii și după tot atât timp de discuții despre noile legi electorale, relația Guvernului cu românii din afara granițelor – estimați a fi în număr de 3 milioane – continuă să fie proastă. O spun chiar ei, membrii diasporei:

„Imediat după ce Guvernul Ungureanu a căzut și Victor Ponta își forma echipa de guvernare, FADERE – Federația asociațiilor de români din Europa a trimis o scrisoare către noul prim ministru, în care l-a informat cu privire la problemele cu caracter general pe care românii din diaspora le au. După trei ani de guvernare, constatăm că niciuna dintre doleanțele românilor din afara granițelor nu a fost ascultată. Mai mult de atât, situația românilor din diaspora este mai rea ca acum trei anI”, acuză FADERE, în deschiderea unei analize pe opt puncte a relației guvernului cu diaspora.

Primul conflict, la referendumul pentru demiterea lui Traian Băsescu

Problemele din această relație au apărut la scurt timp de la venirea lui Victor Ponta la guvernare. După o încercare de cucerire a diasporei în perspectiva votului pentru suspendarea lui Traian Băsescu, Victor Ponta și USL au schimbat strategia și au încercat să scape de acest vot.

Astfel, mai întâi s-a încercat aducerea a cât mai mulți alegători din străinătate la urne. S-a suplimentat numărul de secții de vot din afara granițelor – un gest pe care diaspora nu avea să îl uite, s-au trimis 600.000 de buletine de vot în cele 306 secții. Nu s-a pus problema declarațiilor pe propria răspundere, iar programul de vot a fost prelungit.

După referendum, confruntat cu problema cvorumului, USL a întors armele. Strategia era de a-i scoate de pe listele electorale permanente pe toți românii plecați în străinătate. Înaintea referendumului, reprezentanții Ministerului de Interne au informat că pe listele electorale erau înscrise 18,2 milioane de persoane. Or, pentru a fi îndeplinit cvorumul de prezență la referendum, era nevoie de 9,1 milioane de persoane. La scrutinul din 29 iulie s-au prezentat 8,4 milioane de persoane, motiv pentru care Curtea Constituțională a cerut autorităților să stabilească numărul exact de alegători înscriși pe listele electorale permanente, așa cum au fost ele actualizate până pe 29 iulie, după cum gândul a relatat AICI.

„Listele electorale permanente și cele speciale sunt lucruri total diferite. Din 2004, de când Evidența Informatizată a trecut la autoritățile locale administrația a rămas în urmă. Sigur că nu sunt 18,2 milioane de cetățeni cu drept de vot. În realitate nu suntem 18,2 milioane, dar administrația noastră nu a ținut pasul cu aceste schimbări. Sunt foarte multe lucruri de făcut, nu doar pentru cei care s-au mutat definitiv în străinătate și nu s-au făcut procedurile de rigoare”, explica premierul Victor Ponta la acel moment.

În decembrie 2012, Victor Ponta îl numea pe Cristian David ministru delegat pentru Relația cu românii de pretutindeni, în cel de-al doilea Cabinet al său. Alegerea avea să se dovedească neinspirată, David urmând să fie condamnat la închisoare pentru luare de mită. Concret, acesta a fost acuzat de procurori că a primit 500.000 de euro pentru a interveni la fostul prefect de Buzău, Cristinel Bîgiu, pentru retrocedarea a 15 hectare de teren. Într-un alt dosar al procurorilor anticorupție, Cristian David este acuzat alături de mama sa, de abuz în serviciu, uz de fals și fals în declarații. El este acuzat că a inventat un împrumut de 60.000 de euro acordat mamei sale, pentru a justifica o sumă de bani în declarația sa de avere, și pe care mama sa i l-ar fi restituit, din vânzarea fictivă a unui apartament. Fostul ministru a fost eliberat recent, după cum gândul a relatat AICI.

Printre celelalte subiecte care s-au aflat în această perioadă pe agenda premierului în relația cu diaspora s-au numărat problema scăderii taxelor consulare, a zecilor de mii de copii din țară care au cel puțin un părinte în străinătate, precum și promisiunile neconcretizate ale Guvernului de a implementa programe eficiente de incluziune socială a romilor, dar și de a aduce acasă o parte din românii care lucrează în străinătate, o forță de muncă prețioasă. Problema taxelor consulare prea ridicate a fost subliniată și de deputații din comisia pentru românii din diaspora și, în special, de deputatul Mihai Aurelian, care a făcut greva foamei timp de 14 zile, pentru a trage un semnal de alarmă.

Primul tur al alegerilor prezidențiale: De la „sunt cozi pentru că nu se mai fraudează votul” la „e inadmisibil ca un cetățean al României să nu poată să voteze”

Animozitățile din relația primului-ministru cu diaspora au explodat la primul tur al alegerilor prezidențiale, când românii au stat cu orele în fața unora din cele 294 de secții de votare. Problemele au fost multe: secții mult prea puține, neadaptarea numărului de secții, cabine, ștampile și observatori la creșterea numărului de români din anumite zone, timpul pierdut cu declarațiile pe propria răspundere. gândul a analizat aceste probleme AICI

Dincolo de problemele logistice, a mai existat și un deficit de imagine. Mult timp, Victor Ponta și Ministerul de Externe nu și-au asumat niciuna din problemele din străinătate. Confruntat cu cozile din primul tur, premierul a acuzat că ele au fost create de români duși cu autobuzele la secțiile de votare: „A fost exact același număr de secții de vot ca și în 2009. Spre deosebire de 2009, de data asta nu se mai fraudează votul. În 2009 s-a furat în diaspora, acuma vedeți, la Paris dacă nu se fraudează se face coadă”, spunea Victor Ponta, la Antena 3, adăugând despre alegători: „S-au organizat, deja aveau pancartele pregătite de dimineața ca să o blocheze, au venit seara, domnul Diaconescu știe că în diaspora au trimis la 7-8 seara autobuze cu oameni, au blocat secția și v-au trimis poze”.

În ziua primului tur de scrutin prezidențial, la scurt timp după apariția pe rețelele sociale a imaginilor cu cozile din străinătate, reprezentanții MAE declarau că votul se desfășura în condiții normale. Mai mult, MAE spunea că nu are nici o responsabilitate pentru situația creată: „Am asigurat toate condițiile, la toate secțiile de votare din străinătate ca votul să se desfășoare în condiții optime. MAE nu are nicio responsabilitate în luarea unor decizii privind desfășurarea votului în secțiile de vot, are responsabilitate în organizarea procesului de vot. Până la momentul de față, nu s-au semnalat incidente la secțiile de vot din străinătate. Este un aflux important de cetățeni care doresc să-și exprime votul”, a declarat Brândușa Predescu, fosta purtătoare de cuvânt.

Nu a durat mult până ce echipa premierului a început să înțeleagă potențialul impact al „cozilor umilinței” asupra votului.

„Fiecare cetățean român oriunde se află acesta trebuie să poată să își exercite dreptul de vot. Este inadmisibil ca unul sau 100 din cetățenii României să nu poate să voteze. Trebuie să arătăm respect oricărui cetățean român care vrea să voteze”, a spus Victor Ponta, după primul tur. El a dat asigurări că vor fi luate toate măsurile pentru ca pe 16 noiembrie aceste lucruri să nu se mai repete: „Domnul ministru și echipa sa de la MAE îmi garantează cu funcțiile lor că nu vor rămâne români în afara secțiilor de vot, care să nu poată să voteze”.

„Pe 16 seara, dacă va exista un singur cetățean român în diaspora care vrea să voteze și nu poate, toată echipa de conducere – pentru că nu este munca unui singur om, după cum știți foarte bine – toată echipa de conducere își va asuma responsabilitatea. Eu însă cred că în urma măsurilor pe care BEC le poate dispune mâine, vom avea în 16 noiembrie un vot, ca și în România de altfel, fără nici un fel de probleme”, a spus Ponta, într-o conferință de presă susținută la sediul Ministerului Afacerilor Externe, alături de ministrul Corlățean.

Fenomenul „ne luăm țara înapoi”

În ciuda apelurilor din partea comunităților de români, precum și a avertismentelor făcute de presă, inclusiv de gândul, pe baza unor proiecții, prea puține lucruri s-au schimbat în turul al doilea al alegerilor prezidențiale. S-a schimbat, însă, ministrul Afacerilor Externe, Titus Corlățean fiind înlocuit cu Teodor Meleșcanu, care avea să îi trimită pe românii care așteptau la coadă la Paris să voteze la Nancy, „un oraș superb, leagănul art nouveau”. La fel ca predecesorul lui, Meleșcanu a susținut în ciuda tututor evidențelor că totul este bine pregătit pentru repriza a doua de alegeri prezidențiale.

Nu a fost așa. Oamenii au stat și opt ore la coadă, s-a creat o adevărată campanie pe rețelele sociale, românii au ieșit să protesteze și în România, și în străinătate. S-a cerut prelungirea programului de vot acolo unde sunt cozi mari în fața secțiilor de votare. BEC și MAE au spus că nu au putut face asta, însă, după cum a declarat pentru gândul un judecător al Curții Constituționale, premierul era singurul care putea prelungi programul de vot, prin modificarea legii 370/2004, privind alegerea președintelui României.

În cele din urmă, acest bulgăre de zăpadă al furiei electoratului a strivit ambițiile prezidențiale ale premierului. Victor Ponta a pierdut alegerile, Teodor Meleșcanu a fost demis și el.

La nivel diasporei, Klaus Iohannis a reușit să obțină aproape 90% dintre voturile românilor de peste graniță. Dintre toate statele, singurul în care Victor Ponta a reușit să fie votat de majoritatea românilor este Palestina. În total, 377.651 de români din diaspora au votat în străinătate, un număr record.

La final, Parchetul General a început o anchetă în privința votului din diaspora, după ce mii de români au fost împiedicați să-și exprime dreptul la vot la alegerile prezidențiale. Ulterior, DNA a preluat de la Parchetul General dosarul privind votul din diaspora. DNA a formulat o solicitare către Parchetul General care a fost aprobată de structura condusă de Tiberiu Nițu.

Cum și-a „dat seama” Victor Ponta că alegerile în diaspora „au fost un eșec”

După alegeri, atenția alegătorilor s-a mutat pe modificarea legilor electorale. Sub efectul înfrângerii clare de la alegerile prezidențiale din noiembrie 2014, Victor Ponta a promis alegătorilor din diaspora că, la următoarele alegeri, vor putea vota fie prin corespondență, fie electronic, tocmai pentru a asigura buna funcționare a scrutinului electoral și pentru a asigura că fiecare alegător își va putea exprima votul.

„Au existat cetățeni români care au așteptat foarte mult și care nu au putut vota. Este inacceptabil, mi-am cerut scuze, am plătit prețul politic pentru asta, e un preț meritat. Pentru a asigura prezența lor la vot, trebuie să luați în considerare două elemente esențiale: organizarea logistică, mai multe secții de vot, dar atât timp cât nu avem o evidență clară, va avea o influență de aleatoriu. Ar trebui fie vot prin corespondență, fie vot electronic, ne permitem acum”, a spus Victor Ponta, în fața deputaților, imediat după alegeri.

„Modul în care a fost organizat votul din diaspora a fost scânteia care a declanșat flacăra, dar fondul enunțat mai sus era deja instalat de mai mult timp. Evident că nu a avut nimeni, la nivel guvernamental, nicio intenție să blocheze votul în diaspora. Dovada? A fost același număr de secții ca și în anul 2009, dar prin schimbarea procedurilor au votat de trei ori mai mulți români… Pur și simplu am considerat în mod total eronat că nu vor fi semnificativ de mulți votanți decât la precedentele alegeri, și această eroare ne-a costat foarte scump!”, a repetat Ponta, într-un interviu în Evenimentul Zilei, în decembrie 2014.

Ca atare, premierul a recunoscut, în ianuarie, că alegerile au fost organizate prost și că votul în diaspora a fost „un eșec”. După aproape două luni, același Victor Ponta a spus că, dacă ar fi văzut la televizor ce se întâmplă la secțiile de votare din străinătate, nici el nu s-ar fi votat.

„Și eu dacă vedeam cozile pentru vot la televizor, veneam să votez contra lui Ponta. Dacă vedeam la televizor că spune «Fă, Doina ?», cum să aleg pe acel cineva ? Trebuie să înțelegem acest adevăr, că turul doi al alegerilor înseamnă emoții”, a spus, în martie, Victor Ponta.

Problema de după alegeri: legile electorale

Votul prin corespondență a fost, de altfel, cerut insistent de societatea civilă și înainte de alegeri, însă în ciuda promisiunilor făcute de Victor Ponta și a inițiativelor legislative făcute în acest sens, a fost amânat în mai multe rânduri.

Înainte de alegerile prezidențiale, gândul a făcut radiografia proiectelor de lege care ar fi introdus votul prin corespondență și cel electronic, dar care au fost respinse unul după celălalt. DETALII AICI

Ulterior, reprezentanții PNL și cei ai PMP au depus alte inițiative legislative pentru aceeași chestiune, însă toate au fost amânate.

Potrivit calendarului stabilit de comisia de Cod Electoral, votul prin corespondență va fi luat în dezbatere, cel mai devreme, abia în 2016, odată cu dezbaterea pe legea alegerilor prezidențiale.

Până atunci însă, Victor Ponta s-a gândit la altă soluție pentru românii din străinătate: să-i pună să contribuie cu câte 10 euro de persoană.

„Avem o realitate, trei milioane din populația dinamică cu capacitate de muncă din România sunt în afara țării și nu plătesc niciun leu la sistemul social. Știu, se spune că trimit bani acasă, dar nu-i trimit la școli, la spitale, la drumuri, la pensii sau la șomaj. Îi trimit pe căi private, foarte bine acest lucru. Dar gândiți-vă, dacă cei trei milioane ar cotiza cu zece euro pe lună la bugetul social al României, ar fi o contribuție pe care am simți-o. Deci, e o problemă și cred că creșterea numărului de contribuabili este singura soluție sustenabilă pe termen lung”, a spus Victor Ponta.

În câteva declarații mai recente, după consultările cu președintele Klaus Iohannis privind legile electorale, premierul a reiterat faptul că Autoritatea Electorală Permanentă ar trebui să se ocupe de organizarea alegerilor și în străinătate, iar românii din diaspora ar trebui să se înscrie cu șase luni înainte într-un registru, dacă vor dori să voteze. DETALII AICI